Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘O ţară frumoasă dar locuită’

Mare şmecherie asta cu reportofonul ascuns sau ce-o fi fost de la şedinţa PSD! Probabil că oamenii au pus ei înşişi înregistrarea la dispoziţia presei, din dorinţa de a mai recupera din handicapul pe care îl au faţă de PD-L. E greu să te lupţi cu un partid unde există doar o pereche de testicule (dar mari!). E şi mai greu să te lupţi cu percepţia pe care o au mai toţi românaşii că situaţia chiar aşa si e. E trist când un partid vrea să fie şi cu organul undeva, şi cu sufletul în rai, adică şi la guvernare acum, şi cu paşaportul de Cotroceni în buzunar. Până la urmă, mare om a fost Tăriceanu, care i-a făcut faţă lui Băse şi PD-L atâţia ani, după care s-a retras elegant. Dar vremurile s-au schimbat şi iată ce mişto oglindă a guvernării pune PSD în faţa naţiei. Nici nu mai e nevoie de bilanţ la şase luni, că ne-am lămurit.

Mircea Geoană: Trebuie să facem o evaluare serioasă, până la începutul lui septembrie, ca să vedem … dacă poziţionarea noastră strategică în cadrul guvernării este un lucru pozitiv sau nu din punct de vedere electoral. Nu existăm ca structură distinctă, nu avem propuneri distincte. Nu ştim să comunicăm politici alternative distincte. Suntem o masă amorfă, în care Guvern.
· A treia ambiguitate este cea a relaţiei mele faţă de Traian Băsescu. Am încercat să fac acel gest cu CSAT-ul pentru a face o ruptură simbolică faţă de orice asociere cu acest individ, care efectiv face rău ţării.
· Din punct de vedere al realităţii economiei şi a ceea ce numim economie reală, lucrurile arată astăzi greu. Această înrăutăţire a situaţiei socio-economice a ţării îl afectează electoral, în primul rând, pe Traian Băsescu, considerat de majoritatea populaţiei ca fiind principalul responsabil.

Ion Iliescu: Asta să fie tema primei întâlniri a Consiliului Naţional. Şi echipa guvernamentală să se prezinte cu o concluzie la şase luni de zile de guvernare, ce concluzii pot fi trase.

Mircea Geoană (intervenind peste Iliescu): N-aş face pe guvernare, că se întorc şi pe noi. Aş face pe politică economică…

Radu Mazăre: Ce e asta, Prima Casă?! A venit Boc cu vrăjeala asta… Păi cum îl las eu pe Pogea, când am jumătate din Guvern, să facă bagabonţeala asta?! Păi ăştia, Cum ajung miniştri de Finanţe, cum sunt foarte deştepţi. (…) Ne batem cu toţi capul cum să scăpăm de Iuda ăsta de Băsescu. Ăsta e cel mai mare rău.

Mircea Geoană: Suntem în spatele lor. Tot timpul reacţionăm la Băsescu. Este greşit din punct de vedere strategic. Când Videanu deschide vorba, în spate este un business. Ăsta când respiră vrea să facă bani. Daţi, mă, în ei, că sunt vraişte la chestia asta. Boc n-are habar de economie. Pogea este adus de pe drumuri. Ăştelalţi ştiu că este omul de casă al lui Videanu. Sunt vulnerabil din punct de vedere public. Hai să-I atacăm…

Mircea Geoană (analiza prezidenţialelor):Voturile PRM, împreună cu voturile UDMR, vor reprezenta o ecuaţie complicată pe care s-o negociem cu mai multă atenţie. Cu excepţia electoratului UDMR, care s-a mobilizat excepţional, electoratul PSD, care a venit la vot, este, aşa cum v-am spus, extrem de fidel, dar este clar că electoratul conjunctural trebuie să reprezinte pentru noi un punct de interes pentru perioada următoare.
· Rezultatul alegerilor prezidenţiale din toamnă va fi decis de voturile a circa un milion, un milion şi jumătate de alegători, care, în prezent, sunt nehotărâţi. Băsescu poate fi bătut şi întrebarea dacă noi suntem capabili să generăm voturile noastre şi să fim portdrapelul celor care vor să scape de Băsescu … în acest moment un curent puternic anti-Băsescu se conturează, întrebarea este dacă vom putea să capitalizăm şi să generăm voturile necesare ca să câştigăm în turul doi. Astăzi, scenariul de tipul 2004, cu rocada Stolojan-Băsescu, ceea ce s-ar putea face eventual la liberali, nu are şanse de concretizare, pentru că nu există masă critică care să propună o formulă la PNL. În acest moment, principalii finanţatori ai PNL merg, cel puţin până-n turul întâi cu Crin Antonescu. Această idee de candidat surpriză care să apară de undeva, în absenţa unui mare partid, şansele sunt minimale. În absenţa unui candidat credibil şi în perspectiva unei campanii care se anunţă destul de moale din partea lui Antonescu, este posibil ca radicalizarea publicului liberal să fie mai puţin accentuată. Trebuie să ne gândim, şi din acest punct de vedere, cum reuşim să radicalizăm publicul PNL împotriva lui Traian Băsescu.

Ion Iliescu: Sunt câteva probleme care trebuie rezolvate, BNR, Radio, Agerpresul, SSPR-ul (Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari). Să scoatem din prima linie oameni vulnerabili, care au nişte caracteristici, îmbogăţiţi…şi lumea discută cum s-au îmbogăţit, cum au tot felul de relaţii dubioase… Pot să fie oameni de care avem nevoie, dar nu trebuie să fie în prima linie. În faţă să fie oameni care au autoritate morală, care n-au niciun fel de reţinere, pentru că au spatele puternic.

Radu Mazăre: Domnul Murgeanu şi cu domnul Blaga au nişte firme, care fac pereţi. Şi s-au dus acolo o sută şi ceva de milioane de euro la anveloparea blocurilor. Pe domnul Blaga şi pe domnul Murgeanu nu-I interesează problema asta. Pe ei îi interesează să dea drumul repede, să facă nişte blocuri, şi să cumpere pereţii de la firmele pe care ţi le spun ei.

Mircea Geoană: Daţi, mă, în ei, că sunt vraişte la chestia asta! Îi simte lumea că sunt slabi, Boc n-are habar de economie, Pogea e adus de pe drumuri, ăştilalţi ştiu că e omul de casă al lui Videanu, că au furat împreună, cu marmură şi cu borduri. Sunt vulnerabili din punct de vedere public. Hai să-I atacă,! Dar cu un atac raţional, un atac pe argumente, un atac pe oportunităţi ratate.

C. Nicolescu: Trebuie să îi enervăm să ne dea ei afară, nu să plecăm noi.

Asta de la urmă a fost cea mai drăguţă. Să vedem dacă le iese.

Reclame

Read Full Post »

Victor Alistar, directorul (sau preşedintele) Transparency International România, a fost, în ultima vreme, unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai societăţii civile. S-a băgat în coaliţia „Opriţi codurile”, a fost văzut la televiziuni vorbind ca un opozant al actualului regim politic din România etc. Avea notorietate, argumente logice şi gramatica la degetul mic, ba chiar şi charismă. Făcând greşeala de neiertat de a se lega şi de barosanul de la ANI, a devenit ţintă pentru o nouă fumigenă. Mă gândesc cât s-or fi străduit slugile puterii să-i caute nod în papură, pentru că omul nu e suficient de bătrân ca să fi fost comunist, n-are afaceri (chiar aşa, de ce naiba n-are afaceri?), nu s-a băgat în porcării. Mulţi căutători printre rufe murdare şi în coşul de gunoi menajer or fi transpirat până au găsit chestia cu neconcordanţa între declaraţiile de avere, a lui Alistar şi a soţiei. Treaba nu face doi bani în faţa unei justiţii normale, dar îl plimbă pe om pe la parchete, îl face să piardă timp cu declaraţii şi, ăsta e sensul, îl face să se gândească de două ori înainte de a deschide gura. Oare aşa va fi? Sper că nu.

La fel ca în cazul discuţiei despre averile fiicei şi a fratelui tătucului, când Gigi Becali a fost săltat de acasă. Bine, asta le-a ieşit prost, pentru că l-au băgat pe individ în Parlamentul European, dar măcar s-a făcut linişte la familia Băsescu. Cum a venit vorba de banii grămadă alocaţi pe mai nimic de ministreasa Tineretului şi Sportului, cum ANI l-a dat pe mâna procurorilor pe Alistar, marele „corupt”, acuzat de fals intelectual. Băieţii ăştia lucrează ca la carte. Ca să-şi acopere şmecheriile, creează alte subiecte de presă. E o simplă tehnică de manipulare prin abaterea atenţiei, binişor folosită, dar care nu va ţine multă vreme…

Read Full Post »

Theodor Paleologu se arată, tot mai mult, ideologul PD-L, prin sinceritatea lui dezarmantă, dar şi plină de tupeu. Nu-s principii, Doamne fereşte, cu atât mai puţin încadrabile la dreapta, ci doar un set de idei pentru menţinerea puterii unui partid ajuns (aşa ar fi bine) la maximul ascensiunii sale. Ar mai putea urma doar guvernarea de unii singuri, spre care se îndreaptă deja, după care firesc ar fi să se dezumfle. Până la urmă, poate că PSD ar face mai bine să-i lase să se facă de cacao şi să câştige ulterior, în loc să se haloşească la câteva posturi unde oricum pedeleii le fac zile fripte şi-i mai şi calcă în picioare.

„Este foarte important să ne concentrăm pe munca de definire doctrinară, pentru că avem o problemă din cauza alianţei cu PSD (…) şi pentru că succesul nostru e în mare măsură datorat unei persoane, care e persoana preşedintelui. Tocmai de aceea e o mare provocare pentru noi să fim la înălţimea acestui noroc care a căzut peste noi. E o pleaşcă de care trebuie să fim conştienţi. Lucru acesta nu se mai întoarce aşa uşor, să ai pe un Băsescu care îţi ridică poporul şi te aduce la putere prin charisma lui. (…) Suntem unde suntem, în mare măsură, graţie charismei unui lider politic care nu e etern şi căruia nu trebuie să-i tăiem noi craca de sub picioare”, a explicat Paleologu. El a apreciat că şeful statului este „un paradox” – a devenit „eroul dreptei”, deşi nu reprezintă „un om structural de dreapta”, pentru că a ştiut să îşi apropie idealurile liberale. „Apelează la popor împotriva sistemului. (…) Există o anumită afinitate – poate spontană, poate nu îndelung reflectată – cu acest tip de bonapartism al apelului la popor, al gaulle-ismului împotriva regimului partidelor. (…) E un lucru destul de prezent, un element destul de important în economia generală a dreptei româneşti, numai că întotdeauna când dai de un lider cu o asemenea charismă se pune pune întrebarea ce faci când nu o mai fi el”, şi-a continuat Paleologu reflexiile.(26.02.2009)

Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, este de parere ca in Romania lucrurile nu se rezolva decat prin crearea unei crize. „Romania este o tara in care trebuie sa creezi o criza ca sa faci lucrurile sa avanseze. Lucrurile nu se rezolva decat prin regizarea paroxismului, asta e o trasatura pe care o avem in comun si cu alte tari.Adica trebuie sa lasi sa se agraveze pentru ca lumea sa devina constienta de anumite lucruri”. (7.06.2009)

“Cu cat o tara mica e mai mica, cu atat este mai necesar ca seful statului sa fie un intelectual de anvergura. O tara mare poate sa-si permita luxul de a avea si un bou drept presedinte. Problema este ca Romania este la mijloc. Nu este nici asa, nici asa. Deci, ne aflam intre, ca de obicei. Nici prea-prea, nici foarte-foarte”. Intrebat de cotidianul.ro unde se incadreaza presedintele Basescu pe axa intelectual de anvergura-bou, ministrul Paleologu a mai pierdut din aplomb: „Traian Basescu este un om inteligent care, fara a fi el insusi intelectual, stie sa-i aprecieze. Are discernamant, n-are complexe si este natural.” (18.06.2009)

Read Full Post »

…că-l băgăm în seamă pe Băse, în general, şi, uneori, Guvernul lui marionetă.

Deci, tipul merge de-a dreptul la Liiceanu şi-i spune explicit, chicotind ca atunci când lua 6 şi 7 la şcoală şi fuma în budă, ce l-a învăţat „icoana” aia de Mircea Miclea: că şcoala românească scoate tâmpiţi. Rezultă, filosof echivalent cu tâmpit. Liiceanu zâmbeşte ca un tată la şotiile fiului. Tocmai a fost făcut tâmpit în faţă de către preşedintele României. Ireal.

Mai marele Culturii, în ton cu limbajul colorat al „pleştii” căzute peste PD-L, după ce şi-a băgat ritualic picioarele în Marea Neagră alături de Nuţi – spaima Constituţii, ne lămureşte că blazonul nostru naţional este „cacarisit”. Aşa preşedinte, aşa ministru. Noroc că e frumos. Sau se crede, ceea ce-i cam tot aia.

Cei care mediatizează excesiv panseurile băsesciene, din dorinţa de a-l arăta lumii aşa cum este, vor obţine un efect contrar, adică îl vor face şi mai popular. Repet, avem o ţară de proşti. Cu 7-8% din populaţie capabilă să-şi folosească propriul creier şi care nu prea merge la vot. Asta nu înseamnă că n-ar trebui s-o iubim, că-i a noastră, amărâta de ţară. Marinarul, care ştie şi el chestiile astea, fix de-aia şi zice lucruri trăznite, ca să fie băgat în seamă. Aţi mai auzit, de duminică încoace, vreo chestie despre Geoană sau Antonescu? Vizibilitatea este un obiectiv esenţial într-o campanie electorală. Oare şocurile aplicate Guvernului nu vă dau o senzaţie de deja-vu de prin 2005-2006? Traian Băsescu dispare din viaţa publică dacă nu are conflicte şi probleme grave („re-ce-si-u-ne”, catastrofă în învăţământ), aşa că le creează singur. Oricare ar fi subiectul, el se bagă şi dă impresia că e singurul cu personalitate într-o gaşcă de insipizi. Aşa ceva e greu de bătut şi singura şansă e să se autodistrugă. Imaginea lui se hrăneşte din scandal, altfel se dezumflă şi rămâne doar ceea ce este: un tip mediocru, ranchiunos şi plin de complexe etc.

Ştiu că e imposibil, dar ce-ar fi dacă presa nu ar mai zice/scrie nimic de Băsescu timp de două săptămâni, indiferent ce ar face? Dacă s-ar mulţumi să redea sec comunicatele de la Cotroceni, venite pe cale oficială? Cred că a-l ignora este unica soluţie pentru a scăpa de sentimentul jenant pentru orice român că are un asemenea individ drept preşedinte. Desigur că asta n-o să se întâmple, iar televiziunile se vor grăbi să-i analizeze fiecare enormitate şi fiecare mitocănie, ridicându-i şi mai tare cota de piaţă. Între timp, se petrec o grămadă de alte lucruri, unele grave, altele interesante sau, cine ştie, chiar normale….

Read Full Post »

Tătucul (unul împlinit, de altfel, în plan personal) s-a dat azi în stambă la şedinţa de Guvern, redând în stilu-i caracteristic ce a reţinut el din sfaturile consilierilor pe educaţie de la Cotroceni, adică a vârât pe gâtul miniştrilor o salată de păpădie cu sos de Herodot, comandată online. Cu zicerile lui înţelepte, şi-a satisfăcut vreo două nevoi interioare cam de campanie. Unu, a băgat-o la colţ pe Cati cea finuţă şi abramburitoare şi, o dată cu ea, partea PSD a guvernului, că prea se laudă social-democraţii că şi-au luat cele mai naşpa ministere, cele cu iz social, unde, cică, s-au şi ţinut de promisiuni. Doamne, ce tare şi-ar dori el să iasă PSD-ul de la guvernare şi să fie atotstăpânitor peste Românica! Doi, le-a tras o palmă tuturor “filosofilor”, în concepţia lui neşte intelectuali scârboşi, care n-au nici o meserie la mână, dar gândesc, lua-i-ar naiba, şi şi-au permis să mârâie la prezenţa vlăstarului băsescian pe listele PD-L la europarlamentare.

Opiniile prezidenţiale, trântite duminică dimineaţa, când omul ar trebui să meargă la biserică măcar în cuget, m-au făcut să mă simt foarte tânără. “Pentru că nu mai avem mecanici auto, tinichigii auto pregătiţi în şcoli, nu mai avem sau s-au diminuat liceele agricole, de alimentaţie, să facem ospătari, ci ne facem filosofi, adică din ăia neîncadrabili cu uşurinţă în câmpul muncii. Poate revenim la liceele de căi ferate”, a zis preşedintele, conform Hotnews.ro. Tot aşa cum clamează Băse, la vremea adolescenţei mele, România pregătea meseriaşi cu ghiotura, pentru “câmpul muncii” (exact aşa îi zicea şi atunci) din măreaţa industrie şi minunata agricultură, iar liceele teoretice erau un fel de vax (la fel ca toate facultăţile de profil zis “uman”, căci “omul nou” n-avea nevoie de gândire aprofundată, ci de muncă). Vroiai sau nu, te trezeai cu o meserie în mână, pe care oricum nu te pricepeai să o practici, fiindcă realitatea bătea şi atunci şcoala. Şi, desigur, de la cuvântările la congresele PCR (pe care am convingerea că Traian Băsescu, în tinereţea sa de membru de partid, le-a conspectat sau măcar le-a reţinut) nu lipsea dezideratul unui învăţământ adaptat la economia românească, cu muncitori de înaltă calificare, care construiau fericiţi societatea socialistă multilateral dezvoltată. Cu şi mai mulţi ani înainte, pe care îi ştiu doar din povestiri de familie, “filosofii ăia neîncadrabili cu uşurinţă în câmpul muncii”, adică tipii cu prea multă şcoală, au fost reeducaţi de noul regim comunist şi trimişi în fabrici şi uzine sau la canal.

Aşadar, tineret, treci la şaibă, la ciocănit tabla, la dus tava, pe tractor, la sapă şi la macazuri, mai ales la macazuri, că patria are nevoie de nenumăraţi acari Păun. Asta cu liceele de căi ferate, într-o ţară unde transportul feroviar e dus pe copcă (la fel ca industria, la fel ca agricultura, la fel ca orice sector productiv), e foarte tare. Aproape la fel de tare ca dorinţa, în sfârşit mărturisită, a şefului statului, ca România să aibă ospătari calificaţi. Cu câţi nechemaţi într-ale acestei meserii de bază s-o fi întâlnit bietul om în zeci de ani de adăstat prin restaurante, ca s-o dea pe faţă chiar aşa? Asta şi de la Nuţi i se trage, cu turismul ei. Apropo, de ce n-am înfiinţa şi licee de maseuze pentru turiştii occidentali?

De pe coliva reformei în educaţie nu putea lipsi bomboana cu Google. Căci acestui motor de căutare pe Internet îi încredinţează Băsescu cultura generală a copiilor noştri, azvârlind la topit manualele de botanică sau istorie antică, ba chiar şi pe bietul Herodot, unul din puţinii care ne atestă istoria pe aceste meleaguri şi încă în cuvinte de laudă. De pe Google o fi învăţat fiică-sa să aibă marile “succesuri”? Aşa se pare. Cinismul prezidenţial rânjeşte la statistici: la 45% din populaţia românească trăitoare la sat, doar 8% din gospodării au acces la Internet. Elevii din rural ar fi condamnaţi la ignoranţă, încă o dată, în viziunea marinarului.

Eu, însă, nu mi-aş dori ca ăla mic al meu să ajungă un tâmpit, care să nu aibă habar de unde vine, cine este şi alte chestii elementare. Sau să iasă din liceu ştiind să strângă şuruburi şi atât, fără să fi auzit măcar de clorofilă sau Beethoven, cretinizându-se între manele şi ultimul telefon de fiţe apărut pe piaţă, gata să fie recrutat de nu ştiu ce multinaţională care să-i spele creierul. Mi-aş dori şi eu mai mult de la învăţământul românesc, dar nu cum vrea un anume comunist bătrân, şmecheraş de port, ajuns, cu nemijlocita contribuţie a “filosofilor”, vătaf peste o gaşcă de slugi buhăite de trai bun, care îl aşteaptă dimineaţa la uşă cu o singură întrebare pe buze: “Şefu’, pe care bucă vreţi să vă pup mai întâi?”

Pentru cei ce nu ştiu istorie şi riscă să o repete, o mostră de reformă în educaţie:

Read Full Post »

De câteva zile, haiducii de la RATT s-au întors. E vorba, desigur, despre controlori. Fără uniformă, fără legitimaţie, fără nici o teamă de arşiţă, fără a fi însoţiţi de poliţişti comunitari, ei opresc mijloacele de transport în comun între staţii şi îi iau pe călători la întrebări de bilete şi carduri. Poate, poate, pică ceva. Aşa s-a întâmplat sâmbătă după-amiază, dar şi azi. Unul din locurile preferate de oprire este semaforul dinaintea străzii Divizia 9 Cavalerie (fostă Ialomiţa). O fi vreo directivă nouă dată de conducere (care o mai fi conducerea)? O fi pe şest? Nu vom şti niciodată. Dar o ipoteză ar fi şi că băieţilor li se face pe la ora 16 de o bere, aşa că haiducesc prin troleibuze şi autobuze.

Până una-alta, să împrospătăm memoria celor de la RATT cu Hotararea Consiliului Local 371/30.10.2007 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe teritoriul Municipiului Timişoara, art 33, al (1), litera a: Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional oprirea mijloacelor de transport în comun între staţii sau în afara peroanelor sau alveolelor destinate opririi acestora. Amenda este între 1.500 şi 2.500 de lei pentru operatorii de transport. HCL cu pricina nu a fost încă amendată, după ştiinţa mea, abia mâine urmând a fi luată în discuţie în plen.

Read Full Post »

Read Full Post »

« Newer Posts - Older Posts »