Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Eurovision 2009’

Păi, ce-ar mai fi de spus? Cu Elena Gheorghe pe locul 19, ne-am putut da seama care e cota noastră în Europa. Melodia noastră n-a fost nici mai bună, nici mai rea (deşi, comparativ cu ceilalţi finalişti, a fost uşor plată, dorinţa de ritm a cam rămas intenţie, iar show-ul, sublim, deşi nu l-am remarcat) decât altele plasate pe o poziţie superioară în clasament. Mă gândesc, de exemplu, la Armenia, Ucraina, Albania… Ţările astea au, fiecare, pe câte cineva, doi-trei vecini care ţin cu ele, fac parte din câte un grup (fie că-s neamuri, fie că-s foste republici). Noi nu facem parte din nimic. În afară de Moldova, care ne-a dat la schimb toate cele 12 puncte, n-am primit mai nimic de la nimeni. Cum zice şi ştirea de la Antena 3: „S-a putut observa totuşi că mulţi români plecaţi la muncă în străinătate s-au întors în ţară, puterea de vot în ţări precum Spania (7 puncte) sau Israel (0 puncte) scăzând considerabil. Elena Gheorghe a mai primit cinci puncte de la Macedonia şi alte cinci de la Turcia, trei de la Azerbaidjan precum şi câte două de la Serbia, Portugalia, Irlanda şi Cipru”.

Dacă victoria lui Alexander Rybak (şi numele ăsta, originar din Belarus, sună cumva cam Pescaru, într-o traducere aproximativă) era uşor de anticipat şi meritată, locurile 2, 3, 4 şi chiar 5 n-au neapărat legătură cu calitatea pieselor. Blonda şi bine făcuta Brunhildă a ajuns pe locul secund datorită frumuseţii ei serafice. Cât despre locurile 3 şi 4, se pare că Europa nu s-a plictisit de ritmurile orientale şi de burice goale, găsind în ele ceva prospeţime şi mai multă vigoare faţă de blazarea ei uşor decadentă. Probabil că în aceeaşi categorie (de altceva) se înscrie şi britanica mulatră, care mai are ani buni de lucrat până s-o ajungă, eventual, pe Mariah Carey, cu care o compară unii, dar care are o dotare superioară de la mama-natură.

Ei, a trecut şi asta. Vă consolează că România s-a clasat înaintea Germaniei, Suediei şi Spaniei? Pe mine nu! Dar nu-mi fac griji, ne putem simţi dezamăgiţi şi la ediţiile din 2010, 2011 etc….

Anunțuri

Read Full Post »

S-a consumat aseară a doua semifinală a Eurovision 2009. La un moment dat, am avut senzaţia că e un festival de folclor. Totuşi, melodiile care nu aveau inspiraţie folclorică nu au întrunit voturile necesare şi nici n-au depăşit categoria deja vu. O fi şi asta o lecţie europeană, cu păstrarea identităţii. Am nimerit destul de bine calificatele, dar m-a surprins nu prea plăcut piesa albaneză, una care nu mi-a spus mai nimic.

Am reţinut trei piese dintre cele zece.

Reprezentantul Norvegiei, originar din Belarus, cu o piesă în care rădăcinile i se simt bine de tot:

Estonia a venit cu o frumoasă brunetă cu ochi albaştri, care, culmea, a avut şi o melodie inspirată:

Armonizare reuşită la Lituania:

Nu mă pot abţine să nu remarc prezenţa Moldovei, cu Nelly Ciobanu, care a cântat româneşte (pardon, moldoveneşte) o piesă dinamică şi reuşită. Acuma, nouă ne sună familiar, dar, probabil, pentru europenii mai din vest,  Hora din Modova o fi având aceleaşi inflexiuni exotice ca şi cum ar veni din Azerbaidjan. I-auzi:

N-am spus nimic despre cele patru ţări care au intrat automat în finală – Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie – şi cărora li se adaugă ţara-gazdă Rusia. Patricia Kaas are o piesă cam obosită şi cam prea elaborată.  Soraya e o autentică spaniolă temperamentală, dar e blondă şi are ochii atât de albaştri, încât nu-mi vine s-o cred. Jade crede că a sosit timpul ei, dar pe mine nu m-a convins. Poate, totuşi, nişte swing nemţesc, cu Alex C feat. Oscar Loya:

Rusoaica Anastasia, în schimb, nu e rea deloc, deşi n-are cum să câştige:

Cam asta ar fi. Dacă ar fi să dau un pronostic al câştigătoarei, eu aş alege dintre Norvegia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia şi Portugalia. Dar, cine ştie?

Read Full Post »

În loc de atâtea politicale, m-am uitat aseară la prima semifinală a Eurovision-ului din 2009, că tot e vorba de Europa.

Elena Gheorghe n-a fost rea, deşi fustele dansatoarelor nu mi s-au părut tocmai inspirate. Am avut şi alte surprize plăcute, Bosnia-Herţegovina, Portugalia şi Israel s-au numărat printre preferinţele mele.

Cât despre spectacolul pus în scenă de ruşi la final, a fost un apropo foarte interesant la forţa armată a Moscovei, ca şi la defilarea de 9 mai. Oricum, corul armatei a cântat impecabil, iar soliştii au nişte voci superbe, care mi-au amintit de zicerea dintr-un banc vechi: acolo unde sunt trei ruşi e un cor.

Vă propun puţină „apă repede” de la formaţia Regina (preferata mea):

Un refren popular portughez:

…şi un mesaj dureros de la Israel:

Read Full Post »